Cultura cafelei in lume

Istoricul cafelei merge cu multe secole in urma, pe vremea anticelor paduri de cafea de pe platourile Etiopiei.

Legenda spune ca, potentialul acestei plante a fost descoperit de un pastor pe nume Kaldi. Acesta a observat ca, atunci cand caprele sale consumau boabele cafelei, deveneau foarte energice, iar noaptea nu puteau sa se mai odihneasca.

           Kaldi a povestit despre descoperirea lui calugarilor de la o manastire locala. Acestia au preparat din boabele cafelei o bautura calda, care ii ajuta sa reziste la rugaciunile lungi din timpul serii. Din Africa, cafeaua s-a raspandit in Asia, iar in Europa a inceput sa fie consumata abia prin secolul 17.  Logofatul Ioan Tautu, pe la 1511, este considerat a fi primul consumator de cafea din zona Moldovei.

Din punct de vedere botanic, cafeaua este o planta din familia Rubiaceae, genul Cofeea. Acest gen cuprinde circa 60 de specii, din care in prezent, la nivel mondial, doar doua prezinta cu adevarat importanta:

  • Coffea arabica (generic numita “cafea Arabica”)
  • Coffea canephora (generic numita “cafea Robusta”)

In comert, toata cafeaua instant care se consuma, este cafea Robusta, in timp ce cafeaua pentru espressoare, este fie Arabica, fie un amestec in diferite proportii intre acestea doua. Intre cele doua specii exista cateva diferente semnificative, diferente ce cantaresc mult in alegerea sortimentului de cafea de catre consumatori. Cele mai importante ar fi:

  • Diferenta de gust. Cafeaua Arabica este mai aromata, mai florala, in timp ce cafeau Robusta este mai amaruie, mai tare si cu un gust asemanator alunelor. De asemenea, Robusta este cea care da aspectul cremos al cafelei, fiind nelipsita din multe sortimente italiene de cafea;
  • Boabele de Arabica au o forma mai ovala, in timp ce boabele de Robusta sunt mai circulare;
  • Cafeaua Robusta contine mai multa cofeina decat Arabica. Cofeina este cea care imprima cafelei gustul amarui. Cafeaua Robusta contine, in medie, 2.7% cofeina, aproape dublu fata de Arabica (care contine doar 1.5%);
  • Pretul cafelei Arabica este aproape dublu fata de cel al cafelei Robusta;
  • La nivel de ferma, cafeaua Robusta se cultiva mai usor, asigura productii de boabe mai mari si este mai putin atacata de insecte. Se pare ca rezistenta mai mare la daunatori a boabelor de Robusta este data, in primul rand, de continutul mai mare in cofeina;
  • Boabele de cafea Arabica contin cu aproape 60% mai multe lipide si aproape dublu glucide, comparativ cu cafeaua Robusta. Multi sunt de parere ca aceasta este si explicatia pentru care sortimentul Arabica este mai placut la gust;
  • Plantele speciei Coffea arabica cresc, de obicei, intre 2.5 si 4.5 m, in timp ce specia Coffea canephora ajunge la 4.5-6 m;
  • Continutul boabelor in acid clorogenic (CGA). Acesta este un antioxidant si un repelent pentru insecte. Cafeaua Arabica contine 5.5 – 8% CGA, iar Robusta intre 7 si 10%;
  • Circa 75% din cafeaua cultivata in lume este Arabica si doar 25% Robusta. Cea mai mare tara cultivatoare de cafea Arabica este Brazilia, in timp ce Vietnamul este cel mai mare cultivator de cafea Robusta.

   Fig 1 – Harta principalelor tari cultivatoare de cafea

               Suprafata cultivata cu cafea in lume, nu a oscilat intr-un mod speclaculos in ultimii 60 de ani, ea variind undeva intre 9 si 11 milioane de hectare. Mai precis, in anul 2014, la nivel mondial plantatiile de arbori de cafea ocupau 10.5 milioane ha (vezi fig 2).

Chiar daca suprafetele ocupate de cultura cafelei nu au crescut spectaculos, obtinerea de soiuri mai performante si imbunatatirea tehnologiei de cultivare au facut ca, in acelasi interval de timp, productia mondiala sa se dubleze. Astfe, daca in 1961 se produceau 4.53 milioane tone de cafea, in 2014 s-a ajuns la 8.8 milioane tone (vezi figura 3).

Principalele tari cultivatoare de cafea sunt: Brazilia (2 milioane ha), Indonezia (1.23 milioane ha), Coasta de Fildes (884 mii ha) si Columbia (795 mii ha). In tabelul 1 putem vedea ca, aproape jumatate din productia de cafea a lumii (4.2 milioane tone) se obtine in doar doua tari: Brazilia si Vietnam.

Vietnam, desi nu cultiva decat 589 mii de hectare cu aceasta planta, este tara cu cel mai bun randament pe hectarul de plantatie, atingand o productie totala de 1.4 milioane tone.

 

“Curiozitatea este apanajul oamenilor inteligenti”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *